Facem cunoștință cu mai multe tipuri de brânză, vă aduc câteva informații interesante despre brânzeturi, o prezentare în mai multe părți….dar mai întâi un zâbet- ,,aforisme,,
,,Unii cred că Luna este făcută din brânză. Probabil e caşcaval, cu craterele pe post de găuri,, 😆🧀🌖
,,În lupta pentru ciolan puţini ajung la caşcaval, cei mai mulţi rămân la stadiul de zgârie brânză,, 🧀😆
,,Dacă ai Caşcaval, eşti fericit…,, 😆🧀😆poate nu e chiar așa…
GHIDUL BRÂNZETURILOR – partea I
Excelent aperitiv sau gustare, brânza se obține prin închegarea laptelui de vacă, oaie, capră, iac sau bivol. Brânza aduce un aport semnificativ de calciu și grăsimi necesare bunei funcționări a organismului.
Pentru un plus de savoare, brânzeturilor li se adaugă bacterii, plante sau mirodenii, iar diferitele soiuri existente pe piață sunt rezultatul combinării unor astfel de organisme unicelulare de natură vegetală sau mucegăiuri.
🧀🧀🧀🧀Care sunt brânzeturile voastre preferate?
Clasificarea brânzeturilor
Brânzeturile pot fi clasificate în funcție de laptele folosit în obținerea lor, a consistenței, procesului de fabricație, conținutului de grăsime sau întrebuințării în bucătărie.
• În funcție de laptele folosit avem brânza din lapte de vacă (Mozzarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Brie, Leerammer, Gouda), brânza din lapte de oaie (Roquefort, Pecorino, Nasal), brânza din lapte de capră (Feta, Montrachet, Chevre, Caprino), brânza din lapte de bivoliță, iapă, cămila sau iac.
• În funcție de consistența, brânzeturile pot fi moi (Mascarpone, Urda), semi-tari (Brie, Roquefort, Emmenthaler) și tari (Parmezan, Pecorino Romano).
• După procesul de obținere, întâlnim brânzeturi cu mucegai în exterior (Brie), brânzeturi cu mucegai în interior (Roquefort), brânzeturi frământate (Brânză în burduf), opărite (Mozzarella) și în saramură (Feta).
• În funcție de conținutul de grăsime, brânza este slabă (Ricotta, Cottage), semigrasă (Mozzarella, Halloumi), grasă (Feta, Brie) și foarte grasă (Mascarpone).
